COBRAALL.DOWNLOAD
                                                                                                  

Ştiri

Cât trebuie să muncească un român ca să-şi permită o vacanţă în spaţiu

2013-05-17 13:38:50

Ultimii ani vor rămâne o perioadă de referinţă pentru industria spaţială privată. Din vara anului 2011, când NASA a retras flota de navete a SUA, a început o nouă eră pentru călătoriile şi explorarea în spaţiu, una care depinde în mai mare măsură de sectorul privat.

Cum cea mai ieftină excursie până la limita oficială a spaţiului costă 110.000 de euro, un român cu salariu mediu ar trebui să muncească 23 de ani fără să cheltuiască nimic pentru a putea să şi-o permită.

  Agenţia aerospaţială americană plănuieşte să-şi înlocuiască flota cu navete proiectate şi construite de companii private. În acest scop, SUA subvenţionează dezvoltarea de navete spaţiale. În aprilie 2011, NASA a acordat peste 269 milioane de dolari unui număr de patru companii private pentru dezvoltarea de capacităţi de transport de încărcături şi personal, format din până la şapte astronauţi, către Staţia Spaţială Internaţională. Pentru granturi au concurat 22 de companii.

•  SPACE EXPLORATION TECHNOLOGIES CORP. (SPACEX). Printre cei patru câştigători se află şi SpaceX, condusă de Elon Musk, cofondator al Tesla Motors şi PayPal. Prima misiune a unei companii private pentru andocarea la staţia spaţială a fost derulată anul trecut de SpaceX. Compania a lansat capsula Dragon, fără oameni la bord, folosind propria rachetă, Falcon 9. În octombrie, SpaceX a realizat transportul primei încărcături către staţia spaţială, constând din provizii şi materiale pentru experimente ştiinţifice cu o greutate totală de aproape 500 de kilograme. La întoarcere, încărcătura a fost de circa 1 tonă.   SpaceX va derula 12 astfel de misiuni în baza unui contract de 1,6 miliarde de dolari cu NASA. A doua lansare a companiei către staţia spaţială, în martie anul acesta, a întâmpinat unele probleme tehnice, care au fost remediate, însă, în decurs de câteva ore.

ORBITAL SCIENCES. Compania vrea să se alăture programului de misiuni către staţia spaţială şi a încheiat un contract cu NASA pentru opt transporturi între 2013 şi 2015, folosind naveta Cygnus şi racheta de lansare Antares. După un zbor de verificare al rachetei în aprilie, compania a programat pentru luna august o misiune demonstrativă cu încărcătură către staţia spaţială.

  BIGELOW AEROSPACE. Statul american a început să privească spre sectorul privat inclusiv pentru lucrări la staţia spaţială. În decembrie, Bigelow Aerospace a semnat un contract de aproape 18 milioane de dolari cu NASA pentru a construi un habitat spaţial gonflabil, care va fi ataşat la Staţia Spaţială Internaţională. Modulul aerospaţial Bigelow ar putea fi folosit ca spaţiu suplimentar de stocare şi va fi transportat de către SpaceX sau Orbital Sciences.

Sectorul privat face progrese şi către misiuni de transport de persoane către staţia spaţială. NASA va selecta companii pentru o serie de contracte, care oferă fonduri iniţiale de 10 milioane de dolari pentru dezvoltarea tehnologiilor şi a planificat să primească din acest an oferte pentru astfel de zboruri. SpaceX reproiectează capsula Dragon pentru a transporta un echipaj de şapte persoane, în timp ce printre concurenţi se află şi o companie mixtă a Boeing cu Lockheed Martin, precum şi avionul spaţial Dream Chaser al companiei Sierra Nevada.Programul privat promite reduceri semnificative de costuri faţă de cel derulat de NASA sau de zborurile care folosesc navete ruseşti, potrivit unui raport Reason Foundation. Zborurile au un costestimat la 1,5 miliarde de dolari pe misiune, dar SpaceX afirmă că poate coborî lansarea la 50-100 de milioane de dolari.

SATELIŢI. Pe lângă intrarea pe transportul spaţial de mărfuri şi persoane, sectorul privat a continuat să dezvolte o înfloritoare industrie a lansării de sateliţi. În prezent, există pe orbită sute de sateliţi operaţionali, dar şi câteva mii nefolosiţi. Sateliţii asigură comunicaţii, navigaţie, informaţii despre vreme şi date pentru diverse proiecte de cercetare.

•  UNITED LAUNCH ALLIANCE. Armata SUA foloseşte de mai mulţi ani serviciile United Launch Alliance, companie mixtă Boeing -  Lockheed Martin, pentru a-şi lansa sateliţii. Compania, înfiinţată în 2006 prin fuziunea unor divizii ale Boeing şi Lockheed Martin, asigură şi lansări de sateliţi negurvernamentali.

•  SPACEX. În decembrie, US Air Force a semnat două acorduri cu SpaceX pentru lansări de sateliţi în următorii ani. Compania va primi 97 milioane de dolari pentru lansarea unui telescop spaţial al NASA în 2014 şi 165 de milioane de dolari pentru plasarea pe orbită a unor echipamente militare în 2015.

COLECTAREA GUNOIULUI SPAŢIAL - TOT O AFACERE. Numărul tot mai marede sateliţi operaţionali şi neoperaţionali - deveniţi deşeuri spaţiale - a deschis uşa unei noi pieţe de nişă. Companii precum ViviSat şi MacDonald, Dettwiler and Associates dezvoltă navete capabile să alimenteze şi să repare sateliţi aflaţi pe orbită. ViviSat construieşte două navete şi speră să ajungă la o flotă de zece sau mai multe. „Există cerere pentru soluţii noi care să poată face faţă majorităţii sateliţilor ajunşi la finalul duratei de viaţă, dar cu toate sistemele funcţionale. Există mulţi sateliţi care se apropie de retragere şi ar fi candidaţi buni. Este o oportunitate pe termen lung pentru noi să rezolvăm probleme pe această piaţă„, a declarat directorul general al ViviSat Bryan McGuirk.

EXPLOATAREA DE RESURSE MINERALE ÎN SPAŢIU. Alte companii private văd oportunităţi de profit din exploatarea resurselor minerale din spaţiu.

•  PLANETARY RESOURCES ŞI DEEP SPACE INDUSTRIES. Cele două companii au planuri să exploateze pentru resurse minerale o parte dintre cei circa 9.500 de asteroizi cu orbite care se apropie de Pământ. „În jur de 1.000 de asteroizi mici sunt descoperiţi relativ aproape de Pământ în fiecare an. Majoritatea conţin, probabil, apă şi gaze, care pot fi transformate în combustibil, dar şi metale, precum nichel„, a declarat directorul general al Deep Space Industries, David Gump, citat de Reuters. Deep Space Industries intenţionează să folosească materiile prime obţinute pentru producţia în spaţiu de combustibil şi celule solare. Compania se aşteaptă să lanseze în 2015 o misiune de cercetare a unui asteroid, iar până în 2019-2020 vrea să obţină suficient combustibil pentru vânzare. Printre investitorii Planetary Resources, cu obiective similare de exploatare a asteroizilor, se află fondatorii Google Larry Page şi Eric Schmidt, precum şi regizorul David Cameron.

•  GOOGLE LUNAR X PRIZE. O altă ţintă interesantă pentru explotarea de resurse ar putea fi Luna. Pentru a susţine iniţiativele în acest sens, Google Lunar X Prize oferă premii de 30 de milioane de dolari unor iniţiative private care pot plasa „în siguranţă un robot pe suprafaţa Lunii, acesta să călătorească 500 de metri, să transmită video, imagini şi date către Pământ„. Proiectul se desfăşoară până la sfârşitul anului 2015. Pentru premiu concurează deja 25 de echipe. Premiul cel mare este de 20 de milioane de dolari, locul 2 primeşte cinci milioane de dolari, iar restul banilor se acordă în funcţie de atingerea unor obiective, precum parcurgerea distanţei de 500 de metri sau găsirea de apă. Apa este un obiectiv important atât pentru agenţiile de stat, cât şi pentru companiile private. Apa poate fi descompusă în hidrogen şi oxigen, pentru a asigura aer de respirat şi combustibil. Compania Astrobotic Technology a semnat un contract în aprilie anul trecut cu NASA pentru dezvoltarea de tehnologii de extracţie de resurse în spaţiu. Astrobotic vrea să caute începând din 2015 apă pe Lună, folosind un vehicul special proiectat în acest scop.

TURISMUL SPAŢIAL. Pentru unii oameni, călătoria, priveliştea şi experienţa imponderabilităţii reprezintă scopul unei aventuri în spaţiu.

•  VIRGIN GALACTIC. Compania care pare cel mai aproape de a le îndeplini visele este Virgin Galactic, controlată de miliardarul Richard Branson. Virgin a semnat un contract de 4,5 milioane de dolari cu NASA vizând până la trei zboruri suborbitale pentru experimente ştiinţifice, însă scopul principal al companiei este turismul spaţial.

  Avionul spaţial al lui Branson, SpaceShipTwo, a efectuat în aprilie un prim zbor folosind propriul motor. A fost pentru prima dată când motorul aeronavei a fost utilizat, deşi aceasta s-a mai aflat în aer în peste 20 de ocazii. Deşi a durat doar 16 secunde, SpaceShipTwo a depăşit bariera sunetului. Potrivit Virgin, mai multe sute de persoane şi-au rezervat deja locuri pentru un zbor în spaţiu, la preţuri începând de la 200.000 de dolari.

  XCOR AEROSPACE. O altă companie care concurează pentru viitoarea piaţă a turismului suborbital este XCOR Aerospace. XCOR intenţionează să testeze prototipul Lynx I anul acesta. Lynx I nu este proiectat să depăşească limita atmosferei terestre, însă compania are deja planuri pentru Lynx II, care va zbura la nivelsuborbital.

•  ZERO2INFINITY - VARIANTA LOW-TECH. Există chiar şi alternative low-tech pentru o imagine de neuitat cu Planeta Albastră. Compania spaniolă zero2infinity testează un balon pe bază de heliu cu o capsulă presurizată pentru pasageri, denumită „bloon„, capabilă să reziste la altitudini de circa 35 de kilometri în timpul unei călătorii de 4 ore. Distanţa este doar puţin peste o treime până la limita oficială a spaţiului, iar preţul se situează la 110.000 euro. Zborurile comerciale ar trebui să înceapă în 2014-2015.

•  GOLDEN SPIKE TE DUCE PE LUNĂ ŞI TE ADUCE ŞI ÎNAPOI. DAR NU IEFTIN. Pentru cei care vor să călătorească în spaţiul cosmic, o echipă de foşti directori NASA a înfiinţat compania Golden Spike pentru călătorii pe Lună. Preţul este, însă, extrem de mare, de 1,5 miliarde de dolari pentru un echipaj de două persoane, iar unii experţi se îndoiesc de perspectivele financiare ale companiei. Printre posibilii clienţi se află agenţii spaţiale guvernamentale, corporaţii, dar şi oameni bogaţi. Misiunile către Lună ar putea începe într-un viitor extrem de apropiat.

COLONIZAREA PLANETEI MARTE •  SPACEX. Unii vizionari vor să meargă chiar mai departe de Lună. Şeful SpaceX Elon Musk a trezit interes anunţând planuri pe termen lung de a crea o colonie pe Marte şi de a transporta mii de oameni pe an către Planeta Roşie. Musk afirmă că pentru astfel de misiuni sunt necesare dezvoltarea de rachete complet reutilizabile, obiectiv ce poate fi atins în 5-6 ani, precum şi capacitatea de a produce combustibil din resursele disponibile pe Marte.

•  MARS ONE. Musk nu este singurul care vorbeşte despre colonizarea planetei Marte. Organizaţia nonprofit Mars One a fost înfiinţată cu scopul de a crea o colonie de patru persoane pe Marte, care ulterior ar mai putea creşte. Compania vrea să acopere costul de 6 miliarde de dolari al transportului de pe urma unui reality-show despre procesul de selecţie al astronauţilor şi primii ani de viaţă ai acestora pe Marte, precum şi din vânzarea de spaţiu publicitar şi atragerea de sponsori. Dacă totul decurge conform planurilor, Mars One ar putea trimite primii astronauţi pe Marte în 2023.

  Dezvoltarea industriei spaţiale private a accelerat dramatic în ultimii ani, iar viitorul pare să rezerve evoluţii şi mai interesante. La fel ca în orice industrie aflată la începuturi, pieţele şi tehnologia se dezvoltă rapid, de multe ori în direcţii neprevăzute. Deşi erau considerate în trecut de neimaginat, iniţiativele private în sectorul spaţial devin deja ceva obişnuit. Prin transport, cercetare, explorare, exploatare de resurse, turism şi chiar colonizare, sectorul privat va juca un rol din ce în ce mai important în eforturile omenirii de a depăşi limitele Pământului.

Votare